CAUTĂ
O consolă Xbox One S în lumină cinematografică, roșie și turcoaz.
| | 5 min de citit

Microsoft schimbă iar strategia Game Pass: ieftiniri după o perioadă de scumpiri și incertitudine

Microsoft ieftinește Xbox Game Pass Ultimate cu aproximativ 23% în SUA și UE, începând cu 21 aprilie. Doar că viitoarele jocuri Call of Duty nu mai intră în abonament din prima zi. După un an de scumpiri, reducerea pare mai degrabă o încercare de a limita pagubele decât un gest de generozitate.

Microsoft a redus prețul abonamentului Xbox Game Pass Ultimate începând cu 21 aprilie 2026, atât în Statele Unite, cât și în Uniunea Europeană: de la 29,99 la 22,99 de dolari pe lună în SUA și de la 26,99 la 20,99 de euro pe lună în Europa. Scăderea e de aproximativ 23% în ambele cazuri și vine după luni întregi de scumpiri și schimbări structurale. Pe scurt, Microsoft taie acum din prețuri după ce a testat cât de mult putea umfla costurile, într-o perioadă în care Xbox părea tot mai puțin preocupat de consumator. Există însă o capcană: viitoarele jocuri Call of Duty nu vor mai fi disponibile în Game Pass din prima zi, ci abia la aproximativ un an după lansare.

Pe cifre, ieftinirea arată bine doar la prima vedere. În Europa, abonamentul scade cu 6 euro pe lună, adică 72 de euro pe an. În SUA, reducerea e de 7 dolari pe lună, adică 84 de dolari pe an. Doar că Microsoft n-a scăzut prețul păstrând aceeași ofertă, ci a scos din ea unul dintre cele mai mari atuuri ale serviciului: accesul din prima zi la Call of Duty. Game Pass devine mai ieftin, dar și mai puțin „Ultimate”, într-un moment în care compania încearcă vizibil să repare o relație tensionată cu utilizatorii.

Scumpiri peste scumpiri: Xbox a uitat de ce îl cumpărau oamenii

Problema e că ieftinirea asta nu poate fi privită izolat. În ultimul an, Microsoft a mers constant împotriva consumatorului: a scumpit abonamentele, a mărit prețurile consolelor și a transformat Xbox într-un ecosistem tot mai greu de urmărit. The Verge nota în octombrie 2025 că Game Pass Ultimate ajunsese la 29,99 de dolari pe lună, adică 360 de dolari pe an, mai mult decât prețul de lansare al unui Xbox Series S. „Alternativa ieftină” la cumpăratul jocurilor a ajuns să coste cât o consolă.

Scumpirile nu s-au oprit aici. TechCrunch a relatat că Microsoft a scumpit în 2025 consolele Xbox Series X și Series S cu 80 până la 100 de dolari. Series S a urcat de la 299,99 la 379,99 de dolari, iar Series X a sărit de la 499,99 la 599,99 de dolari. Pentru niște console care au deja câțiva ani de la lansare, asta arată mai puțin a ajustare la piață și mai mult a întindere a coardei.

De aici începe să se fisureze relația dintre Xbox și publicul său. Game Pass a fost vândut drept o afacere foarte bună: plătești mai puțin, primești mai mult. Cu timpul, situația s-a inversat. Acum plătești mai mult pe abonament, mai mult pe consolă și nici măcar nu mai primești din prima zi lansările mari. Ieftinirea recentă pare mai degrabă o încercare de a limita pagubele decât un gest de generozitate.

Nici contextul financiar nu ajută. TechCrunch scria că Microsoft a concediat 1.900 de angajați din diviziile Activision Blizzard și Xbox, la scurt timp după ce a finalizat achiziția de 68,7 miliarde de dolari. O asemenea cheltuială trebuie justificată cumva, iar deocamdată pare că nota de plată ajunge la utilizatori.

O consolă Xbox Series S lângă un controller Xbox, în lumină verde și roșie
Xbox Series S a apărut la 299,99 de dolari. Până în 2025 ajunsese la 379,99 de dolari.

Schimbări în conducere: Xbox pune la cârmă o fostă șefă din AI

Lipsa de direcție se vede și la vârf. Phil Spencer, ani la rând fața Xbox, a plecat, iar președinta Xbox, Sarah Bond, a părăsit și ea Microsoft. În locul lor, Microsoft a numit-o pe Asha Sharma, fosta șefă a CoreAI Product. Noua conducere vine, așadar, din zona de AI, nu din gamingul tradițional. The Verge a scris că Sharma îi ia locul lui Spencer, iar Matt Booty a fost promovat în funcția de EVP și chief content officer.

Pe hârtie, totul e prezentat ca un nou început. Microsoft se distanțează de brandul „Microsoft Gaming” și încearcă să readucă Xbox în prim-plan, cu mesaje de tipul „return of Xbox”. Sună bine, dar vine după ani în care le-a tot spus utilizatorilor că „everything is an Xbox”, de la televizoare la streamingul din cloud. Acum, după ce a insistat pe o strategie care a devenit prea abstractă pentru cine voia doar o consolă și jocuri bune, Microsoft pare să bată în retragere.

Următorul Xbox: consolă, PC sau încă un experiment?

Cea mai mare necunoscută rămâne următoarea generație. Microsoft a promis „cel mai mare salt tehnologic” văzut vreodată, dar mesajul se tot schimbă. The Verge scria în 2025 că următorul Xbox ar putea semăna mai mult cu un PC, iar în 2026, că Project Helix ar urma să ajungă în faza alpha abia în 2027.

Altfel spus, Microsoft promite viitorul, dar încă nu știe exact cum va arăta. Asta creează o problemă de comunicare. La Sony nu e totul perfect, dar măcar utilizatorii știu ce primesc. La Xbox nu mai e clar dacă următorul dispozitiv va fi o consolă, un hibrid sau cu totul altceva. Pentru un brand care cere deja mai mulți bani pe un hardware tot mai vechi, lipsa asta de claritate nu ajută.

Un controller Xbox în prim-plan și, în fundal, un ecran cu sigla Xbox
Consola pe care ai cumpărat-o contează mai puțin decât serviciul pe care îl plătești.

„Războiul consolelor”: Sony vinde console, Xbox vinde explicații

Războiul consolelor nu mai seamănă cu epoca Xbox 360 vs. PlayStation 3. Pe atunci, Microsoft era pe val. Astăzi, decalajul e evident. Potrivit Engadget, Sony a raportat 84,2 milioane de console PlayStation 5 vândute până în 2025, în timp ce VGChartz estimează în jur de 34,4 milioane de console Xbox Series X/S vândute până la începutul lui 2026. Microsoft nu mai comunică cifre oficiale, dar situația e limpede: PlayStation e în față.

Diferența nu ține doar de vânzări, ci și de claritate. Sony a rămas la o formulă simplă: hardware, exclusivități, consecvență. Microsoft a mizat pe abonamente, pe cloud gaming și pe flexibilitate între platforme. În teorie, e modern. În practică, pare adesea că Xbox încearcă să-i convingă pe utilizatori că consola pe care au cumpărat-o contează mai puțin decât serviciul pe care îl plătesc.

Iar când jocurile tale ajung pe PlayStation, consolele tale se scumpesc și abonamentul tău își tot schimbă regulile, devine tot mai greu să susții că utilizatorul e încă în centrul strategiei.

Întrebări

Cât costă Xbox Game Pass Ultimate după reducerea de preț din aprilie 2026?
În Statele Unite costă 22,99 de dolari pe lună, față de 29,99 de dolari înainte. În Uniunea Europeană costă 20,99 de euro, față de 26,99 de euro înainte. Reducerea e de aproximativ 23% pe ambele piețe, adică 84 de dolari, respectiv 72 de euro pe an.
Mai este Call of Duty disponibil în Game Pass din prima zi?
Nu. Viitoarele jocuri Call of Duty ajung în Game Pass la aproximativ un an după lansare, nu în ziua în care apar. Accesul din prima zi era unul dintre cele mai mari atuuri ale abonamentului.
De ce a redus Microsoft prețul Game Pass?
Reducerea vine după un an de scumpiri. Abonamentul Ultimate ajunsese la 29,99 de dolari pe lună, adică 360 de dolari pe an, mai mult decât prețul de lansare al unui Xbox Series S, iar prețurile consolelor au crescut în 2025 cu 80 până la 100 de dolari. Pare mai degrabă o încercare de a limita pagubele decât un gest de generozitate.
Cine conduce acum Xbox?
Asha Sharma, fosta șefă a CoreAI Product, i-a luat locul lui Phil Spencer. Președinta Xbox, Sarah Bond, a plecat și ea de la Microsoft, iar Matt Booty a fost promovat în funcția de EVP și chief content officer.
Cum stau Xbox și PlayStation la vânzările de console?
Sony a raportat 84,2 milioane de console PlayStation 5 vândute până în 2025. VGChartz estimează în jur de 34,4 milioane de console Xbox Series X/S până la începutul lui 2026. Microsoft nu mai publică cifre oficiale.